ISTORICUL COMUNITĂȚII

 Satul Grădiştea de astăzi este amintit pentru prima dată în cartea de slobozenie a domnitorului Alexandru Voievod, din 30 decembrie 1626, sub denumirea de Căcămeiu,[　Catalogul Documentelor Ţării Româneşti din Arhivele Statului, vol. II, 1601-1620, Bucureşti, 1974, p. 320-321.]denumire luată de la moşia pe care se afla, proprietate a mănăstirii Arhimandritu din Bucureşti, după cum rezultă din anaforaua vel logofătului Scarlat Ghica, din 23 noiembrie 1801, dată asupra jalbei adresată domnitorului de locuitorii satului. În anul 1831 comuna se numea Mănucu, după numele unui fost proprietar al moşiei, Manuc Bei. Din 1864 satul apare în documente cu denumirea de Cacomeanca, denumire pe care a purtat-o până în anul 1965 când şi-a schimbat denumirea din Cacomeanca în Grădiştea. [Aureliu V. Ursescu, op.cit, p. 330.]
　ISTORICUL PAROHIEI. Până în anul 1957 parohia a purtat denumirea de Cacomeanca. În baza ordinului circular nr. 2012 din 11 aprilie 1957 al Arhiepiscopiei Bucureştilor şi hotărârii Adunării Eparhiale a Sf. Arhiepiscopii a Bucureştilor din şedinţa ordinară de la 24 februarie 1957, parohia Cacomeanca şi-a schimbat denumirea în parohia Sf. Împăraţi din comuna Cacomeanca. [A.N. Călăraşi, fond Protoieria Călăraşi, dos. 13/1956-1957, f. 4, 22] Din anul 1965, odată cu schimbarea denumirii satului, în baza propunerii Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor din şedinţa de la 30 martie 1965, Preafericitul Părinte Patriarh Justinian a aprobat denumirea propusă de Protoieria Călăraşi, în conformitate cu noile denumiri ale satelor şi comunelor stabilite prin Decretul nr. 799/1964 al Consiliului de Stat al R.P.R., şi prin urmare parohia Sf. Împăraţi – Cacomeanca se va numi Grădiştea. [Ibidem, dos. 6/1965, f. 25.]

ISTORICUL BISERICII

 Mai târziu, în 1890, Statul revendică o parte din moşie, iar la 5 aprilie 1900, intervine o tranzacţie de împăcare între Stat şi acest Cliţescu cu copii lui minori. De la aceştia, vechea moşie Cuneştii de jos, Bilciureştii sau Mănucul de mai târziu a trecut în stăpânirea lui Marin Bădulescu, cel care o construit biserica din sat pe spesele lui, apoi la Jean Bădulescu. Că biserica a fost construită de Marin Bădulescu, împreună cu soţia sa Ana şi fii, rezultă şi din textul PISANIEI: „Această sfântă biserică s-a zidit în comuna Cacomeanca, judeţul Ialomiţa, în anul 1912 cu cheltuiala proprietarului acestei moşii, Marin Hs. Bădulescu, cu soţia sa Ana şi fiii lor: Constantin, Ştefan, Ion şi Marin. În zilele Majestăţii Sale Relegelui Carol I, soţia sa M.S. Regina Elisabeta, fiind Mitropolit Primat Înaltpreasfinţitul Conon Arămescu Donici, dându-i-se hramul Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”.
　În datele transmise Arhiepiscopiei Bucureştilor în anul 1957, se menţionează că i-a fost restituită cheltuiala fostului proprietar de către enoriaşii parohiei, muncind fiecare, pe moşia acestuia, în mod gratuit câte 2 ha [Ibidem, dos. 12/1956-1957, f. 567-568.].Anuarul din anul 1909, ne spune că parohia Cacomeanca avea biserică cu hramul Sf. Nicolae, din zid, clădită la 1852-1856. Aceasta nu fusese reparată niciodată şi se afla aproape în stare rea, ameninţând a se ruina. [Anuar 1909, p. 59.] Chiar dacă informaţiile existente nu fac această precizare, putem considera că actuala biserică a fost construită pe locul celei vechi, iar în locul vechiului hram de Sf. Nicolae, ctitorul i-a dat un nou hram al Sf. Împăraţi Constantin şi Elena.
　În anul 1944 au fost efectuate reparaţii la exterior şi interior, valoarea acestora, în care intră şi restaurarea picturii, fiind de 800.000lei, [Idem, dos. 12/1956-1957, f. 567-568.]iar în anul 1963 au fost efectuate lucrări de reparaţii la biserică şi clopotniţă, în limita devizului de 3.100 lei, cheltuieli suportate din fondurile proprii ale parohiei. [Ibidem, dos. 9/1962-1963, f. 242.]
　În anul 2005, graţie eforturilor PC Pr. Paroh Frumuşelu Mihai, biserica este retencuită şi înzestrată cu tâmplărie PVC şi geamuri termopan, precum şi încălzire centrală pe lemne.
　În anul 2008, au fost efectuate lucrări de restaurare a bisericii, costurile în sumă de 120.000 lei, fiind suportate de Primăria comunei Grădiştea – 90.500 lei şi Consiliul Judeţean Călăraşi – 29.500 lei.
　În urma lucrării de refacere a picturii, cu aprobarea Preafericitului Părinte Patriarh Justinian, la 18 octombrie 1970 a avut loc resfinţirea bisericii, din partea Arhiepiscopiei participând fostul protoiereu Leonida Mateescu - Consilier Administrativ. [Ibidem, dos. 15/1970, f. 3-5; dos. 43/1970-1971, f. 61.]
　În ziua de Duminică, 10 iunie 2012, împlinindu-se 100 de ani de la târnosirea bisericii, Preasfinţitul Părinte Vincenţiu, Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor, a fost alături de credincioşii parohiei, săvârșind Sfânta Liturghie. [Almanah Bisericesc2013, p. 524; Un secol de la sfinţirea bisericii din Grădiştea-Călăraşi în Ziarul LUMINA din 13 iunie 2012.]

ARHITECTURĂ

  Biserica are forma de corabie, cu trei turle, două deasupra naosului şi turla centrală unde este pictat Pantocratorul. Este zidită din cărămidă şi acoperită cu tablă.
　PICTURA a fost executată pentru prima dată în anul 1912, de un pictor Stănescu, a fost restaurată în anul 1944, de către pictorul Niţă Angelescu[　Ibidem, dos. 3/1965, f. 102; dos. 4/1972, f. 79.] şi în 1970 de pictoriţa Elvira Dăscălescu, lucrarea în valoare de 39.000 lei, fiind recepţionată la 20 septembrie 1970.
　Pictura a fost refăcută şi în anul 1995, ocazie cu care biserica a fost resfinţită în ziua de 4 iunie 1995, slujba fiind oficiată de către Preasfinţitul Părinte Nifon Mihăiţă, Episcop al Sloboziei şi Călăraşilor, cu un sobor de preoţi şi diaconi. [Almanah Bisericesc 1996, p. 154.]

ANEXE

 Clopotniţa, fiind veche, deteriorată şi cerând a fi refăcută, după cum se consemna la inspecţia din 17 octombrie 1953, a fost reconstruită în anul 1955, din cărămidă, învelită cu tablă, pe cheltuiala credincioşilor parohiei, valoarea lucrărilor fiind de 12.000 lei. [A.N. Călăraşi, fond Protoieria Călăraşi, dos. 2/1953, f. 274; dos. 12/1956-1957, f. 567-568.]
　În anul 2008, în curtea bisericii, preotul paroh cu sprijinul primarului Alexandru Boboc şi a unor sponsori, a ridicat un monument în cinstea eroilor din comună, căzuţi pe câmpurile de luptă în cele două conflagraţii mondiale. Sfinţirea monumentului s-a făcut în ziua de 21 mai 2008, slujba fiind săvârşită de Preasfinţitul Părinte Damaschin, însoţit de un sobor de preoţi în frunte cu protoiereul de Călăraşi, PC Pr. Eugen Barz.
　PREOȚII. Preoții Dumitrescu, Mihail, Manole și George Duhovnicu (1832-1865); Preotul George Ionescu (25 octombrie 1887); Preotul Nicolae Galeșanu (1905); Preotul Costache Ioan (1907); Ioan O. Popa (1912-01 ianuarie 1923); Preotul Valahe Gheorghe (15 octombrie 1940-1971); Preotul II Vichentie Popescu (1944-01 iulie 1947); Preotul II Nistor Dinu (20 decembrie 1947-1965); Preotul Constantin Popescu (1965-1967); Preotul Gheorghe Bărbulescu (1967-19 mai 1988); Preotul Ioniță Marian (1988-1998); Preot II Frumușelu Mihai (1996), când devine paroh în 1998; Preotul II Tudorache Paul (1999-2005); Preotul II Pârvu Mateescu Gheorghe (2005-2014). În prezent, slujesc preoții Frumușelu Mihai și Oancea Marian.
　ACTIVITĂȚI. Parohia desfășoară permanent activități sociale, cum ar fi: distribuie îmbrăcăminte pentru copii, distribuie alimente pentru văduve și haine pentru familiile nevoiașe. În cadrul parohiei se desfășoară permanent programul Hristos împărtășit copiilor.